zahariaconst
1537 poze   48177 vizite
Albume
Achizitii de pe la supermarketuri
Agrisul izvor de sanatate si sursa de castig
Alternanta de rodire a pomilor
Altoire experimentala pe portaltoi scosi direct din pamant
Altoirea cu mugure dormind
Altoirea pomilor fructiferi
Altoirea trandafirilor
Altoiri diverse soiuri
Amenajari si nu numai
ANUNT PRESTARI SERVICII-2014
ANUNTURI VANZARI
    Gladita pentru gard viu -cateva recomandari
    Vand seminte sau pastai de arbore de matase
Aparat sau cleste de altoit
Arborele de matase
Biserica Cetatea Viscri
Bobita prietenul nostru necuvantator
Boli si tratamente pomi fructiferi
Bucataria fara foc Hrana vie in 238 de retete
Caisi timpurii
Calculul pensiei
Cartile mele preferate
Catelusa noastra Luna
Cateva bunatati la gratar
Clematita
Coacaze rosii
    Coacazul rosu-lucrari de intretinere
Coacazul negru
Confidorul substanta de baza pentru stropiri pomi fructiferi
Conserve pentru iarna
Copacul care produce oua de Paste
Cultivarea murului in sistem ecologic
Cultivarea SMOCHINULUI
Cultura trandafirilor
Cultura caisului
Cultura capsunilor
Cultura ciresului
Cultura marului
Cultura murului de gradina
Cultura parului
Cultura piersicului
Curcubeu la Ploiesti
Evolutia altoirilor in coroana
Evolutia diversilor butasi pusi la inradacinare
Evolutie altoiri pomi 2013
Familia mea
Fasole ornamentala
Fiintele cele mai dragi mie
Flori aniversare pentru sotia mea
Flori de sezon
Forme de coroana si taierile din livezile superintensive
    Lucrari de intretinere a pomilor si arbustilor fructiferi
    Taieri in livada
    Taierile de formare la pomii fructiferi cultivati in sistem intensiv
Fructe de litchi
Gaini simpatice
Glicina sau wisteria sinensis
Gradina de legume
    Cultivarea tomatelor
Iarna grea la Ploiesti 2012
Incepe sezonul de butasire in uscat
Infiintarea unei plantatii intensive de par
Invazie de stevie
La Cetate la maestrul Dinescu
LA MULTI ANI PE 2014
Lalele superbe la casa de la tara
Lamai altoit in despicatura
LEACURI SI TRATAMENTE NATURISTE
Livada 2013 cu pomi infloriti
Livada mea de pomi fructiferi
Macel facut de lucratorii SGU Ploiesti
Magnolie 2014
Maini de aur
Masinuta mea
Mestesugarii de alta data
Mosmon scorus sau corn
Natura vie la tara
Necuvantatorii de la Cetate
O carte superba
O gradina cu pomi si flori absolut superba
Para uriasa
Parcul Bucov
PASTE FERICIT
Paznicul suprem corcitura dintre ciobanesc mioritic si un lup
Polenizatorii din livada
Pomi altoiti in martie 2012
PORUMBEI VOIAJORI
    Bolile porumbeilor voiajori si manifestarile lor
    De ce se pierd puii de porumbel
    Ereditatea anumitor trasaturi ale porumbeilor
       Cate ceva despre vaduvie
    Lucruri importante pentru incepatori
    Vaccinuri porumbei
Poze parc palat Schonbrunn din Viena
Primavara in livada
Primavara sau iarna la Ploiesti
Producerea materialului saditor din seminte
Productia de struguri bate recordul
Productii bune se anunta si in 2014 in livada si gradina de legume
Productii record in livada 2013
Promisiuni de productii mari la fructe
Pui de curca
Pyrus comunis sau simpla coincidenta de nume
Rasad de rosii la solar
Rasaduri de legume
Resedinta printului Charles din localitatea Viscri
Retete preparare mastic altoire
Rodiu decorativ
Salcie creata japoneza-Salix mattsudana
Salcie cu matisori
Schema de tratamente pomi pentru anul 2014
Scula speciala de altoit
Scule de gradinarit
Sculele pentru taiat si format coroane la pomi si arbusti
Spatii verzi in Viena
Stratificare samburi si seminte
Taierile la arbusti fructiferi
Trandafiri bicolori si nu numai
Tratamente naturiste in pomicultura si legumicultura
Tratamente principale pomi fructiferi
    Schema tratament pentru semantoase
    Schema tratament samburoase
    Stropiri fundamentale pentru pomii fructiferi
Trusa mea de altoit pomi
Un bulgaras absolut superb
Vacanta la Viena
Vara pe ulita
Vestitorii primaverii
Vladut scumpul nostru nepot

Cultura murului de gradina

CULTURA MURULUI DE GRADINA
Rubus caesius L. Fam. Rosoideae
1.Importanta culturii si aria de raspandire
Murul se cultiva pentru fructele sale mult apreciate atat in stare proaspata cat si prelucrata in diferite produse: sirop, gem, dulceata etc., sau utilizarea in industria dulciurilor. Murele au mai putin zahar decat zmeura (3,5-6%), sunt usor mai acide si mai bogate in vitamina C (28,6-40,7 mg%).
Murul fiind destul de rustic se poate cultiva si cu rol antierozional sau pentru valorificarea unor terenuri improprii altor culturi agricole.
Murul creste spontan in Europa si America de Nord, avand un areal mai mic decat zmeurul. In Europa o buna parte din productia anuala este obtinuta din flora salbatica si numai o mica parte din cea cultivata. Pe suprafete mai mari este cultivat in vestul Americii de Nord, unde se cultiva pe suprafete mari.
La noi in tara, murul de gradina este putin cultivat, fiind mai sensibil la iernare comparativ cu zmeurul. Productia anuala nu depaseste 5000 tone, din care o buna parte este obtinuta din flora spontana.
2.Particularitati biologice
Murul este un semiarbust care creste sub forma de liana, formand tulpini de pana la 6 m lungime, cu rudimente de spini ierbacei. Lateral formeaza o serie de cresteri anticipate ce pot ajunge la lungimea de 2-3 m. Avand tesuturile mecanice slab dezvoltate nu se autosustine si se cultiva numai pe spalier.
In sol formeaza un rizom destul de puternic din care se formeaza anual noi cresteri, aspectul plantei fiind sub forma de tufa mai grupata decat la zmeur. Diferentiaza muguri de rod din primul an de viata, cu exceptia mugurilor bazali (primii 40-50 cm de tulpina), ceilalti sunt micsti. Din acesti muguri se formeaza lastari care poarta terminal inflorescente mari, tip corimb. Soiurile existente in cultura sunt diploide si autofertile. Inflorirea are loc simultan cu a zmeurului sau mai tarziu cu cateva zile in functie de soi. Fructele sunt polidrupe, mari de 5-8 g in functie de soi, formate din mai multe drupeole strans unite pe receptaculul floral care este parte componenta a fructului. Culoarea este neagra-violacee stralucitoare. Maturarea fructelor este foarte esalonata, la unele soiuri se poate intinde pe o perioada de peste 2 luni (Thornfree), de la sfarsit de iulie pana la inceput de octombrie. Recoltarea fructelor se face impreuna cu receptaculul floral. Productia de fructe se ridica la 5-12 t/ha, iar longevitatea plantatiilor este de 12-15 ani.
3.Specii si soiuri
Speciile cu importanta in formarea soiurilor cultivate sunt:
Rubus caesius L - murul de campie, creste spontan pe pajisti si miristi, tarator sau agatator, este foarte productiv, rezistent la ger si formeaza fructe mici negre-vinetii.
Rubus fruticosus L. - murul de padure (rugul), creste spontan in zona dealurilor si la munte, in luminisurile din padure, pe liziere, la marginea drumurilor, formeaza tulpini taratoare, ramificate si fructe mari negre.
Rubus proderus Mull., creste spontan in zona dealurilor, la marginea padurilor, formeaza tulpini poliedrice, are frunze sempervirescente si fructe negre.
Soiuri de mur de gradina:
Thornfree - are vigoare mare, o buna capacitate de productie, dar o esalonare a maturarii lunga, fructe mari, negre stralucitoare, de forma oblonga.
Black Satin - soi potrivit de viguros, rustic, are fructe mari, dar de consistenta slaba, forma conic-alungita, cu esalonarea maturarii pe doua luni.
Smoothstem - soi viguros si productiv, fructe conice, mari, de calitate buna.
Loganberry - soi de vigoare mijlocie, sensibil la factorii de mediu, are fructe mari, cilindro-conice, rosii-negricioase cu gust de zmeura.
4.Cerintele murului fata de factorii de mediu
Fiind o specie originara din zonele mai calde, este mai pretentioasa la caldura si lumina decat zmeurul. Nu rezista la temperaturi sub -17°C si nu trebuie cultivat in astfel de zone deoarece poate degera partea aeriana. Soiurile ce provin din murul salbatic sunt mai rezistente la ger.
Fata de umiditatea solului este mai putin pretentios decat zmeurul, are sistemul radicular mai profund si poate rezista la perioade scurte de seceta. Pentru rezultate bune cultura se iriga.
Murul valorifica destul de bine o gama larga de soluri. Se preteaza a fi plantat pe terenuri erodate sau in panta, subtiri sau cu mult schelet. Pentru productii mari si de calitate are nevoie de soluri profunde, nisipo-argiloase, potrivit de umede.
5.Particularitati tehnologice
Producerea materialului saditor se face preponderent prin marcotaj de varf sau prin drajoni. Pentru marcotare, se ingroapa varful lastarilor in timpul verii, iar toamna se scot si se pot valorifica.
Infiintarea plantatiilor se face la fel ca la zmeur, respectand aceeasi tehnologie de pregatire a terenului si aceleasi distante de plantare. Pentru mur, deoarece este mai viguros, spalierul trebuie sa aiba inaltimea de 2 m.
Taierea murului consta in urmatoarele:
- suprimarea tulpinilor de doi ani care au fructificat;
- suprimarea tulpinilor slabe, debile;
- scurtarea tulpinii principale la 2,2 m si a anticipatilor la 20-30 cm;
- normarea tulpinilor in cadrul tufei la 2-4 in functie de vigoarea acestora. Dupa taiere, obligatoriu tulpinile lasate se leaga de sarmele spalierului si se conduc sub forma de evantai.
Intretinerea solului se face de obicei sub forma de ogor lucrat, pentru a evita extinderea spre interval a drajonilor. Irigarea si fertilizarea se fac in functie de precipitatiile care cad si de fertilitatea solului.
Protectia fitosanitara este similara cu cea a zmeurului, cele doua specii avand aceiasi agenti patogeni.




Albumul selectat nu contine nici o poza.







Comentarii, mesaje pentru acest album:
Nume:

Mesaj:



Acesta este un comentariu public care va fi afişat pe această pagină. Pentru a trimite un mesaj privat, foloseşte funcţia "Trimite Mesaj" din partea de sus a paginii.



1 comentariu

anonim
Marius (acum 8 luni)  
Pentru material saditor de calitate va recomand un producator autohton mai multe detalii gasiti aici: www.muri.ro
Răspunde   Raportează
Către: zahariaconst

Mesaj:
Mesajul a fost trimis.
Trimite mesaj Înapoi Nu poți trimite un mesaj fără conținut! Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje. A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.